Alergie la Ambrozie

Inflamaţia alergică a mucoasei nazale (Rinita alergică)Rinita alergică este o boală foarte neplăcută, care afectează aproape 20% din populaţie.

Diagnosticată şi tratată corespunzător însă, rinita alergică nu afectează capacitatea de muncă, capacitatea de a învăţa, sau posibilităţile de odihnă ale pacientului. Rinita alergică este reacţia alergică a mucoasei nazale faţă de orice agent, care are un comportament alergizant faţă de căile respiratorii.

În cursul aestei reacţii se eliberează o cantitate mare de histamină, care produce tumefacţia mucoasei nazale, totodată creşte secreţia de mucus la nivelul mucoasei nazale, în sinusurile maxilare şi la nivelul mucoasei oculare Boala prezintă de obicei o incidenţă familială crescută (sunt afectaţi mai mulţi membri de familie). 20% a copiilor şi 15-30% dintre adulţi sunt afectaţi de boală. Unele studii estimează că 75% dintre copiii suferinzi de astm bronşic, suferă totodată şi de rinită alergică. În funcţie de factorul alergen şi de tabloul clinic, se deosebesc două tipuri fundamentale de rinită alergică: -Rinita alergică sezonală (febra de fân sezonală) şi -Rinita alergică perenială. Tipul cel mai frecvent al alergiei este febra de fân sau polinoza. Febra de fân este o reacţie alergică specifică imediată, care afectează mucoasa nazală în sezonul corespunzător.

Istoricul bolii este tipic, mai ales în cazul rinitei alergice sezonale. Simptomele apar odată cu apariţia alergenului (a anumiţilor poleni). Semnul caracteristic este apariţia pruritului nazal (mâncărimea nasului), iar respiraţia devine dificilă, până la complecta înfundare a nasului. Apare strănutul compulsiv, cu accese repetate de strănut. În cele mai multe cazuri se observă o secreţie nazală apoasă. Poate să apară desemenea scăderea, sau absenţa completă, intermitentă a simţului olfactiv. Într-o parte a cazurilor – din cauza lezării epiteliului olfactiv – cazul poate fi complicat cu dispariţia definitivă a simţului pentru miros. Alergia poate fi însoţită de inflamaţia conjunctivei. Bolnavul îşi simte capul greu, înfundat, cu o senzaţie neplăcută de plenitudine. Poate să apară o senzaţie generală “de bolă”, însoţită de febră tranzitorie, şi de scăderea apetitului. Diferitele tulburări neurovegetative pot fi deasemenea prezente. În unele cazuri mai grave poate să apară chiar incapacitatea bolnavului pentru muncă. Suprainfecţia bacteriană poate să apară deasemenea în anumite cazuri, producând complicaţii, ale căror simptomatologii li se asociază simptomelor de bază. Evoluţia bolii: Rinita alergică este produsă de alergenii inspiraţi pe căile respiratorii. Contactul cu alergenii – la persoanele odată sensibilizate – induce la nivelul mucosei nazale şi a sinusurilor paranazale o reacţie alergică imediată (de tip I.), mediată de către imunoglobuline, în special de Ig. E. Astfel, la nivelul organelor “de şoc” (mucoasa nazală, conjunctivele, şi alte mucoase) va avea loc o reacţie inflamatorie rapidă. În cursul acestei reacţii rapide, – datorită efectului alergenilor din ţesuturi – din peretele vascular şi din unele elemente figurative ale sângelui se eliberează histamine şi substanţe cu efect histaminic, care vor produce inflamaţia.

Aceste substanţe produc dilataţie vasculară, hiperemie, tumefacţie şi extravazarea lichidelor din vasele sanguine spre interstiţiu. Din această cauză nasul se înfundă, curge şi apare senzaţia de mâncărime. Reacţia alergică sezonală este produsă de poleni (calendarul polenilor). Particulele de polen (cu un diametru de 15-30 micrometri) sunt de fapt spermatozoizi minusculi, necesari pentru reproducerea plantelor. Cele mai multe acuze, bineânţeles, sunt produse de către plantele la care procesul de reproducere are loc prin intermediul vântului, iar apariţia acestor acuze este sezonală. Un număr mic, de 15-20 de particule de polen pe metri cub de aer, sunt în stare să inducă reacţia alergică. Florile colorate, minunate, care se însămânţează cu ajutorul insectelor, produc în cele mai puţine cazuri alergii. În Ungaria alergenul cel mai activ este planta denumită “floarea pârloagelor” sau “iarba pustei” (Artemisia elatior sau ambrosiifolia). Ea provine de pe câmpiile mari ale Statelor Unite, de unde a fost importată la începutul anilor 1900, odată cu transporturile de cereale infectate. În ţara noastră, în prima perioadă a apărut numai pe teritorii circumscrise, dar până la urmă s-a răspândit şi se găseşte pe tot teritoriul ţării. Această buruiana înfloreşte în iulie, iar concentraţia de polen al aerului este maxim la sfârşitul lunii iulie şi în luna august, în funcţie de condiţiile vremii. Polenul, datorită mărimii lui, se depune la nivelul căilor respiratorii superioare, la nivelul mucoasei nazale şi oculare, şi produce reacţii alergice. Iarba pustei şi alergia produsă de această plantă este aproape necunoscută în ţările Europei Occidentale. Se presupune că în aceste ţări – din cauza zilelor de sfârşit de vară mai puţin calde – planta nu reuşeşte să se maturizeze, totodată şi teritoriile necultivate sunt mai puţine. Pelinul negru (Artemisia vulgaris) este o plantă aproape la fel de răspândită ca şi floarea pârloagelor, şi este deasemenea un alergen puternic.

Timpul înfloririi este identic cu cel al florii pârloagelor. Se observă foarte frecvent o alergie dublă, încrucişată, la ambele din cele două plante. Polenul de mesteacăn (Betula verrucosa) este deasemenea un important alergen. Polenii unor ierburi de primăvară sau de vară se numără şi ei printre alergenii principali. Din această categorie fac parte pătlagina (Plantago), iarba de Patagonia sau firuţa (Poa), deasemenea zâzania (Lolium), precum şi pirul târâtor (Agropyron). Iarba şi ceilalţi poleni de plante produc cel mai frecvent rinite alergice; alergiile induse de praful de casă, de gândacii de bucătărie, de părul de pisică sau de părul de câine produc astm bronho-pulmonar, iar sensibilizarea la polenul de floarea pârloagelor poate să producă atât febra fânului, cât şi astmul. Reacţia alergică perenială: Este produsă indiferent de anotimp, de alergeni inhalaţi, cum ar fi diferitele tipuri de mucegai, părul de animale, praful de casă, acarienii; dar poate fi produsă şi de alergenii din alimente, cum ar fi peştele, căpşunii, nucile, ouăle, laptele, făina; sau de alergeni ţinând de ocupaţie, ca Făina – în cazul brutarilor, păr, mătreaţă – în cazul frizerilor, la fel şi o serie de alergeni bacterieni sau parazitari pot intra în discuţie. Altă cauză etiologică O altă cauză a declanşării reacţiei alergice este hiperacidifierea organismului. Substanţele toxice, care sunt produse în corpul hiperacidifiat, contribuie în mare măsură la fenomenele care poartă numele de: “simptomatologia alergiei”. Din cauza digestiei insuficiente, moleculele mai mari de proteine şi de aminoacizi rămân nedigerate, şi astfel nu se absorb. Ele vor fi tratate de către organism ca şi substanţe străine, iar răspunsul pe care organismul îl va da, va însemna pornirea reacţiei alergice. Echilibrarea digestiei, dezacidifierea organismului poate fi un pas important în combaterea alergiei. În cursul reacţiei alergice se eliberează histamină. La rândul ei, această histamină, stimulează în stomac celulele gastrice, care vor scinda sarea de bucătărie şi astfel se va produce bicarbonat de sodiu.

Dacă observaţi, că în organismul D-voastră apar unele semne de alergie, acestea denotă – cu mare probabilitate – că şi organismul D-voastră este pe cale să se acidifieze! Diagnostic: Diagnosticul se pune pe baza istoricului bolii, care este caracteristic. Laborator: La precizarea diagnosticului se folosesc metode de examinare a salivei şi examenele celulare, cum ar fi: Testul dermic intracutan, testul Prick, testele dermice epicutane. Testul de provocare a mucoasei nazale, sub control rinomanometric. Determinarea nivelului de anticorpi serici (determinarea IgE). Radio-allergo-sorbent-test (RAST). Examenul clinic local: Mucoasă albastră-violacee, palidă. În stadiile acute poate fi roşie aprinsă. Coanele apar tumefiate. Se observă o secreţie apoasă foarte abundentă. Diagnostic diferenţial: rinopatie vasomotorie, alte tipuri de rinite. Tratament: Este recomandat tratamentul etiologic: Hiposensibilizarea specifică (pe baza testului de alergeni), începută, pe cât posibil, înainte de începerea sezonului (în cazul febrei de fân: toamna) Tratamentul se repetă mai mulţi ani în şir. În plus, se recomandă: – Evitarea alergenului (în munţii înalţi) – Schimbarea meseriei (în caz de nevoie) – Şi administrarea locală sau generală de cromoglicat disodic (Intal), care împiedică eliberarea substanţelor H (histamina, serotonina) din mastocite. Tratamente simptomatice: medicamente antihistaminice, corticosteroizi (substanţe specific preparate pentru administrare locală) Este important de ştiut că picăturile nazale pe bază de corticosteroizi, care reduc edemul mucoasei nazale şi produc vasoconstricţie, au o serie de reacţii adverse, nedorite! În cazul în care apar polipi sau tumefacţii cronice ale mucoasei nazale, este necesară intervenţia chirurgicală. Tratamentul etiologic Pasul cel mai important în acest sens îl constituie dezacidifierea organismului printr-un regim alimentar alcalin şi prin complectarea alimentaţiei cu suplimente alimentare alcalinizante. Recomandăm folosirea suplimentelor alimentare preparate din substanţe de bază naturale, care înlocuiesc bazele pierdute din organism, totodată leagă surplusul de acizi. Preparatul cel mai important, recomandat de noi conţine amestecul unic al unui număr de 49 de specii de zarzavaturi, ierburi, frunze şi diferite cereale germinate, cultivate în bioculturi. Preparatul conţine un număr mai mare de 125 de vitamine naturale, minerale şi aminoacizi, ceea ce face posibilă absorbţia maximă a bazelor.

Energizează în mod deosebit, cu ajutorul lui sângele preia mai uşor oxigenul din apă. Este un catalizator de oxigen puternic, ajută la funcţionarea optimă a celulelor. Alcalinizează corpul şi sistează stările de hiperaciditate. Prafurile recomandate de noi se dizolvă în apă curată şi se consumă în cursul zilei. Dacă consumaţi produsul nostru, în câteva săptămâni (timp, care depinde şi de constituţie) puteţi obţine rezultate nemaipomenite în scăderea acidităţii, la fel şi în detoxifierea şi energizarea organismului.

Informatii generale

Pericolul bolilor alergice este foarte mare si se estimeaza ca pana in anul 2013, jumatate din populatia globului va dezvolta o alergie.

O alergie este o problema medicala care afecteaza reactia sistemului imunitar la o substanta straina. Este vorba despre o sensibilitate la ceva ce in mod normal este inofensiv. Cand organismul incearca sa scape de „alergen” (substanta straina) apar acele senzatii de stranut, ochi aposi, nas infundat, rinoree sau mancarimi. Alergenii clasici includ matreata de animal, polenul, acarienii si mucegaiurile.

Prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, medic alergolog la Spitalul Clinic Colentina precizeaza ca exista „alergii cu manifestare discreta care pot fi rezolvate de medicul de familie, alergii de intensitate medie care implica si tulburari respiratorii usoare si alergiile severe, precum astmul„.

Bolile alergice

1. Rinita alergica: termenul medical pentru simptomele alergiilor nazale este de „rinita alergica”. Rinita alergica sezoniera descrie alergiile nazale care se schimba odata cu sezoanele din cauza polenului plantelor. La aceste persoane, simptomele vin si pleaca in functie de sezoanele de polen ale anumitor copaci, ierburi si buruieni. Rinita perena sau cronica descrie alergiile nazale care pot aparea in orice perioada a anului si sunt produse de substante ca sporii de mucegai, matreata de anima, acarieni si gandaci.

„Febra fanului”, termenul popular pentru alergiile sezoniere a fost statuat in 1828 de un medic britanic, dr. John Bostock, care a observat ca simptomele sale se agravau in timpul sezonului fanului.

2. Urticaria: care apare la suprafata pielii si cauzeaza mancarime si eruptii. Unele persoane se confrunta cu o forma usoara de urticarie care poate sa dispara in cateva zile de la aparitie, insa exista si forma cronica cu eruptii repetate, mancarimi mai intense si o durata care se prelungeste pana la o luna. Cauze: reactii alergice la un aliment (oua, ciocolata, fructe de mare, capsuni, caise, piersici), la un medicament, la contactul cu o substanta alergena (parfum, obiecte din metal) sau in urma unor intepaturi de insecte (viespe, albina, paianjen) care pot declansa eruptii la nivelul pielii.

3. Conjunctivita alergica: apare cand este afectata mucoasa oculara.

4. Astmul: majoritatea persoanelor astmatice sunt sensibile la o multitudine de factori din mediul ambiant fiind practic imposibila evitarea expunerii la unii din acesti factori. O medicatie corecta de lunga durata este esentiala deoarece un nivel de control ridicat al bolii scade sensibilitatea acestor pacienti la factorii de risc.

Ce inrautateste simptomele?

• spray-urile cu aerosoli;
• poluarea: „ne irita la nivelul mucoaselor si pielii, astfel incat este permisa patrunderea alergenilor care intensifica procesul de sensibilizare„, atentioneaza prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, medic alergolog la Spitalul Clinic Colentina;
• temperaturile scazute;
• umiditatea;
• gazele emise de masini;
• fumul de tigara;
• vantul.

Alergeni

ianuarie: acarieni, mucegaiuri;
februarie: arin alun, acarieni, mucegaiuri;
martie: arin, alun, ulm, plop, salcie, acarieni, mucegaiuri;
aprilie: arin, alun, ulm, plop, stejar, frasin, liliac, platan, papadie, rapita, acarieni, mucegaiuri;
mai: plop, salcie, mesteacan, stejar, frasin, liliac, platan, papadie, rapita, hamei, soc, ovaz, secara, grau, iarba, orz, acarieni, mucegaiuri;
iunie: papadie, rapita, soc, ovaz, secara, grau, iarba, orz, tei, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
iulie: papadie, rapita, ovaz, secara, grau, iarba, orz, tei, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
august: rapita, iarba, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
septembrie: rapita, iarba, porumb, buruieni, acarieni, mucegaiuri;
octombrie: acarieni, mucegaiuri;
noiembrie: acarieni, mucegaiuri;
decembrie: acarieni, mucegaiuri.

Substantele care produc alergie la nivelul pielii sunt denumite alergeni: polenul, o proteina care se gaseste in saliva sau pe pielea unor animale (pisicile pot cauza mai multe alergii decat cainii prin simplul fapt ca au tendinta sa-si linga mai mult blana, imprastiind proteina in cauza pe suprafata blanii), praful, acarienii, componentele unor alimente/bauturi (lapte, oua, capsuni, alune, fructe de mare), veninul unor insecte (albina, viespe, paianjen), parfumurile, anumite substante chimice. Exista doua tipuri de alergii la nivelul pielii: urticaria si eczema, care sunt de obicei produse de ceva ce ai atins sau ceva ce ai mancat sau baut.

Test de alergie

Rapunde cu „DA” sau „NU” la urmatoarele intrebari:
1. Uneori ai accese de stranut?
2. Uneori ai accese inexplicabile de tuse?
3. Iti curge nasul sau este infundat fara sa fii racit/a?
4. Ochii iti lacrimeaza sau ai senzatia de „nisip in ochi”?
5. Uneori ai senzatia ca ti-ai pierdut mirosul?
6. Iti apar des eruptii insotite de mancarimi ale pielii?
7. Unul sau mai multe din simptomele de mai sus apar mai frecvent primavara sau toamna?

Daca raspunsul tau este „DA” la cel putin 3 intrebari s-ar putea sa fii alergic/a. Discuta cu medicul tau despre testele necesare si posibilitatile de tratament.

Sunt alergica! Si copilul meu va fi?

Tendinta de a dezvolta alergii tine de ereditate, dar pot interveni si alti factori. Sansele ca un copil sa fie alergic sunt de aproximativ 50%, daca unul dintre parinti are alergii. Sansele cresc la 66% daca ambii parinti sunt alergici. De asemenea, este la fel de intalnita si varianta de a dezvolta o alergie chiar daca parintii nu s-au confruntat cu aceste probleme. Multi specialisti cred ca expunerea timpurie la un potential alergen poate face ca persoana respectiva sa dezvolte o alergie mai tarziu in viata.

Dr. Alin Nicolescu, medic dermatolog ne prezinta cateva semne alarmante dupa care iti poti da seama ca va dezvolta o alergie: nivelul crescut al IgE-urilor poate sa indice existenta alergiei inca de la nastere; pielea uscata; in urma intepaturilor de tantar ramane un semn mai mare si racelile care sunt foarte frecvente.

Investigatii

„Testele de alergie ne ajuta sa depistam substanta care declanseaza alergia. Insa, exista si o alergie in stare latenta care nu manifesta niciun simptom„, mai adauga prof. dr. Iamandescu.

Imunoglobulinele E (IgE) sunt anticorpi produsi de sistemul imunitar. Fiecare clasa de imunoglobuline (IgA, IgG, IgM) contine anticorpi diferiti. In general, nivelul IgE este destul de ridicat in cazul persoanelor alergice (si la astmatici), insa multi dintre ei pot sa aiba si un nivel normal de imunoglobuline E. Testele pentru stabilirea nivelului IgE in asociere cu testarile cutanate, istoricul medical si examinarea fizica sunt necesare pentru diagnosticarea alergiei.

Testul Panel 4 care analizeaza peste 20 de alergeni costa in jur de 250 ron.

Testele de sange pentru depistarea nivelului de imunoglobuline E costa 25-30 RON.

Testarile cutanate sunt utilizate pentru identificarea substantelor care declanseaza reactia alergica si costa in jur de 7 RON.

Tratament

„Primul semn care trebuie sa ne dea de gandit este pruritul, adica mancarimile pe care le cauzeaza o alergie. Daca este tratat din timp cu un antialergic (cum af fi Claritine) actiunea este foarte rapida„, explica dr. Alin Nicolescu, medic dermatolog.

Un tratament adecvat pentru reactiile alergice este dat in functie de rezultatele testelor de alergie, de istoricul medical al persoanei in cauza, precum si de severitatea simptomelor manifestate. Astfel, poate sa includa: evitarea alergenului, tratament medicamentos si/sau imunoterapie (vaccin antialergic).

Prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, medic alergolog la Spitalul Clinic Colentina ne asigura ca „orice forma de alergie se poate vindeca, inclusiv cea cu manifestari cutanate. Desensibilizarea se face la maxim, insa nimeni nu poate sa garanteze ca va recidiva. Este foarte important de retinut ca netratarea alergiei va duce in timp la astm bronsic, aproximativ 50% dintre persoanele cu rinita alergica putand sa faca la un moment dat astm„.

Cea mai buna metoda de a preveni simptomele alergiei este sa evitam pe cat posibil substanta alergena. De aceea, este foarte important sa discuti cu medicul tau si sa faceti impreuna un plan de batalie. Multe persoane ignora simptomele unei alergii, insa pot sa cauzeze infectii la nivelul sinusurilor si urechii. Asa ca ar fi mai bine sa nu te risti!

Antihistaminele si decongestionantele (pastile, spray sau picaturi): sunt cele mai folosite in tratarea alergiilor. Folosirea spray-ului nazal care nu necesita prescriptie medicala pe o perioada mai lunga de 3 zilepoate inrautati mai mult situatia, chiar si dupa ce opresti tratamentul. De asemenea, aspirina poate cauza atacuri de astm la unele persoane si este necesara recomandarea medicului inainte de automedicatie;

Picaturile pentru ochi: diminueaza temporar intensitatea simptomelor care afecteaza ochii;

Crema cu corticosteroizi: usureaza simptomele de mancarime si impiedica raspandirea alergiei, insa daca starea nu se amelioreaza trebuie sa te duci la medic;

Spray-ul nazal cu corticosteroizi: reduce inflamatia nazala cauzata de numerosi alergeni si poate fi utilizat pe termen lung;

Corticosteroizii orali: sunt prescrisi pentru reducerea inflamatiei si stoparea reactiilor alergice severe. Atentie maxima, deoarece pot sa cauzeze reactii adverse severe si este necesare monitorizarea constanta a medicului;

Injectiile cu epinefrina: se folosesc doar in cazurile foarte grave, de soc anafilactic si trebuie administrate la cateva minute de la aparitia reactiei alergice.

Imunoterapia: este o forma de tratament cu injectii care au rolul de a mari toleranta la anumite substante care declanseaza simptomele suparatoare. Se recomanda persoanelor care sufera de o forma severa de alergie, precum si celor care prezinta simptome mai mult de 3 luni de zile. Este foarte important sa retii ca aceste vaccinuri nu iti vor vindeca alergia, ci reduc sensibilitatea organismului tau la anumite substante, previne declansarea altor alergii si evolutia rinitei alergice spre astm.

Prevenire

Dr. Alin Nicolescu, medic dermatolog ne recomanda ca inainte cu 2 luni de venirea primaverii sau a toamnei (cand alergiile sunt „in floare”) sa prevenim aparitia alergiei luand Claritine care se poate lua fara prescriptie medicala, nu are efect sedativ, actioneaza 24 de ore si este necesar un singur comprimat pe zi. Atentie maxima insa: se administreaza copiilor peste 12 ani si trebuie evitat de femeile insarcinate sau care alapteaza.

Iata cateva sfaturi ce va pot ajuta sa faceti fata simptomelor alergiei:

• Incearca sa stai in interior intre orele 5 si 10 dimineata;
• Dupa ce ai fost afara, schimba-ti hainele (dar nu in dormitor) si fac rapid un dus. Polenul din aer poate fi colectat de haine si par;
• Spune-le copiilor sa-si schimbe hainele cand se intorc de la joaca;
• Evita curatarea chimica a hainelor;
• tine ferestrele inchise;
• tine cont de monitorizarea polenurilor si organiza-ti activitatile tinand cont de acestea. Zilele uscate, vantoase, mai ales dupa o zi ploioasa, pot fi deosebit de bogate in polen;
• Foloseste aerul conditionat si schimba filtrele des;
• Nu fuma in casa. Fumul de tigara e iritant si poate intensifica simptomele alergiilor;
• Redu timpul de tuns iarba (lucru ce starneste atat polenul cat si sporii de mucegai) si greblarea frunzelor (actiune ce starneste sporii de mucegai); Poarta o masca pentru filtrarea polenurilor si sporilor de mucegai;
• Cand conduci, tine geamurile inchise si foloseste aerul conditionat (setat pe recirculare) pentru reducerea expunerii la polenuri;
• Nu lasa rufe ude in masina de spalat, unde mucegaiul se poate dezvolta repede;
• Foloseste ventilatoare de evacuare a aburului, in bucatarie si in baie;
• Acopera saltelele si pernele cu materiale hipoalergenice si evita pernele si plapumile de puf;
• Tine animalele departe de dormitor si spala-le regulat;
• Inlocuieste covoarele. Ele tin praful. Sunt recomandate pardoselile de lemn, linoleum si gresie;
• Aspira saptamanal cu un aspirator cu saci dubli sau cu filtre HEPA.

<sursa: http://www.topsanatate.ro&gt;