storm

Q. What is ragweed?
A.

Ragweeds are weeds that grow throughout the United States. They are most common in the Eastern states and the Midwest. A plant lives only one season, but that plant produces up to 1 billion pollen grains. Pollen-producing and seed-producing flowers grow on the same plant but are separate organs. After midsummer, as nights grow longer, ragweed flowers mature and release pollen. Warmth, humidity and breezes after sunrise help the release. The pollen must then travel by air to another plant to fertilize the seed for growth the coming year.

Ragweed plants usually grow in rural areas. Near the plants, the pollen counts are highest shortly after dawn. The amount of pollen peaks in many urban areas between 10 a.m. and 3 p.m., depending on the weather. Rain and low morning temperatures (below 50 degrees Fahrenheit) slow pollen release. Ragweed pollen can travel far. It has been measured in the air 400 miles out to sea and 2 miles up in the atmosphere, but most falls out close to its source.

These annual plants are easily overgrown by turf grasses and other perennial plants that come up from established stems every year. But where the soil is disturbed by streams of water, cultivation or chemical effects such as winter salting of roads, ragweed will grow. It is often found along roadsides and river banks, in vacant lots and fields. Seeds in the soil even after many decades will grow when conditions are right.

Top
Q. What is ragweed allergy?
A.

The job of immune system cells is to find foreign substances such as viruses and bacteria and get rid of them. Normally, this response protects us from dangerous diseases. People with allergies have specially-sensitive immune systems that react when they contact certain harmless substances called allergens. When people who are allergic to ragweed pollen inhale its allergens from air, the common hay fever symptoms develop.

Seventeen species or types of ragweed grow in North America. Ragweed also belongs to a larger family called Compositae. Other members of the family that spread pollen by wind can cause symptoms. They include sage, burweed marsh elder and rabbit brush, mugworts, groundsel bush and eupatorium. Some family members spread their pollen by insects rather than wind, and cause few allergic reactions. But sniffing these plants can cause symptoms.

Top
Q. Who gets ragweed allergy?
A.

Of Americans who are allergic to pollen-producing plants, 75 percent are allergic to ragweed. People with allergies to one type of pollen tend to develop allergies to other pollens as well.

People with ragweed allergy may also get symptoms when they eat cantaloupe and banana. Chamomile tea, sunflower seeds and honey containing pollen from Compositae family members occasionally cause severe reactions, including shock.

Top
Q. What are its symptoms?
A.

The allergic reaction to all plants that produce pollen is commonly known as hay fever. Symptoms include eye irritation, runny nose, stuffy nose, puffy eyes, sneezing, and inflamed, itchy nose and throat. For those with severe allergies, asthma attacks, chronic sinusitis, headaches and impaired sleep are symptoms.

Top
Q. How is it diagnosed?
A.

To identify an allergy to ragweed or one of its relatives, requires a careful medical history, a physical exam and testing. The main approach to confirm a suspected allergy is the skin sensitivity test.

For this, the skin is scratched or pricked with extract of ragweed pollen. In sensitive people, the site will turn red, swollen and itchy. Sometimes blood tests are used to see if an antibody to ragweed is present. This is sometimes necessary, but it takes longer for processing by a laboratory and it is more expensive.

Top
Q. What can I do about it?
A.

There is no cure for ragweed allergy. The best control is to avoid contact with the pollen. This is difficult given the amount of ragweed pollen in the air during pollination time. There is help, though.

* Track the pollen count for your area. The news media often reports the count, especially when pollen is high. You also can call the National Allergy Bureau at (800)-9-POLLEN begin_of_the_skype_highlighting              (800)-9-POLLEN      end_of_the_skype_highlighting, or reach it through the American Academy of Allergy, Asthma and Immunology on the Internet (www.aaaai.org). It will give you the pollen count for your region. Or visit www.Pollen.com to find the pollen count in your region of the country.
* Stay indoors in central air conditioning with a HEPA (high efficiency particulate air) filter attachment when the pollen count is high. This will remove pollen from the indoor air.
* Get away from the pollen where possible. People in the Eastern and Midwestern states may get some relief by going west to the Rocky Mountains and beyond. Going to sea or abroad in late summer can greatly reduce exposure. But check the area abroad you plan to visit. It may have a ragweed season as well. (See the Asthma and Allergy Answer article on, “Pollen and Mold Counts.”)

You might even consider moving to get away from ragweed. Although this often helps people feel better for a short time, it is common for them to develop allergies to plants in the new location within a few years. A well thought out treatment plan is a better way to live with your allergies.

* Take antihistamine medications. These work well to control hay fever symptoms, whatever the cause. The drowsiness caused by older products is less of a problem with antihistamines now on the market. Antiinflammatory nose sprays or drops also help and have few side effects. Similar agents can reduce eye symptoms, but other remedies are needed for the less common, pollen-induced asthma.
* If medication does not give enough relief, consider immunotherapy (“allergy shots”). This approach reduces the allergic response to specific allergens. For it to work, the allergens must be carefully identified. The allergens are injected over several months or years. If diagnosis and treatment are well directed, you may see major improvements in symptoms.

PS:

Harta alergiilor din ungaria

Alte tari se pare ca au . Romania sigur nu are !!! De ce ?

Arata bine poza de mai sus nu-i asa, dati un click pe ea si acolo se afla o solutie pentru noi!

Cauza exacta a rinitei alergice nu este cunoscuta, dar bagajul genetic constituie un factor important. Se spune despre persoanele cu predispozitie pentru reactii alergice ca poseda un “teren atopic”. Cu alte cuvinte, ele prezinta o reactivitate deosebita la contactul cu alergenele, banale si inofensive pentru cea mai mare parte a populatiei. Acestea pot da nastere unor diferite manifestari: rinita alergica, astm, urticarie, eczema, alergii alimentare, etc., ce pot surveni isolat, simultan sau succesiv, in functie de persoana.

Alergia este o reactia anormala si exagerata a sistemului imunitar, al carui rol este acela de a proteja organismul impotriva agentilor patogeni (bacterii si virusuri). Simptomele alergiei sunt consecinta  raspunsului sistemului imunitar fata de o substanta straina (alergen).

Febra fanului este o reactie alergica la polen. O reactie similara se produce in cazul alergiei la mucegai, scuamele animalelor, praf si la alti pneumalergeni. Cantitatea de polen din aer influenteaza aparitia simptomelor. Aerul cald si uscat contine in general o cantitate mai mare de polenuri decat aerul rece si umed.

Factori de risc
- ereditatea joaca un rol important in aparitia alergiilor, inclusiv a rinitei alergice. Daca unul din parinti sufera de un tip de alergie, riscul la copil este de cca 50%, iar daca ambii parinti sunt alergici, riscul de aparitie a unei alergii la copil ajunge la 80%.
- expunerea repetata la pneumalergeni
- expunerea la fumul de tigara, in special in primii ani de viata, dar si la alte substante iritante ale cailor respiratorii
- abuzul de decongestionante topice (spray-uri nazale) poate agrava starea mucoaselor nazale, ducand prin urmare la aparitia rinitelor

Din fericire vad ca demersul meu de a strange informatii despre alergiile la buruieni de toamna – ambrozie e una din ele – are si un alt efect si aduna oamenii si experientele lor nefericite sau unele remedii. Un prieten a postat un comentariu la unul dintre articole cum ca prizarea de tutun actioneaza ca un antihistminic sau ca olynthul si ajuta – e bine de stiut si multumesc pentru impartasirea informatiei. De asemenea remarc si eu ceva anul acesta – al 3-lea an al meu de sensibilitate la alergenul asta nemernic – statul in casa cu aer conditionat nou pus in functiune care are filtru pentru polen ; remarc ca AC este nou, nu e problema deocamdata cu filtre murdare alti alergeni crescuti in aparat sau ceva de genu. Acest lucru il stiam deja ca statul in spatii inchise si purificate cat se poate si cu ferestrele inchise ajuta.

Diagnosticată şi tratată corespunzător însă, rinita alergică nu afectează capacitatea de muncă, capacitatea de a învăţa, sau posibilităţile de odihnă ale pacientului. Rinita alergică este reacţia alergică a mucoasei nazale faţă de orice agent, care are un comportament alergizant faţă de căile respiratorii.

În cursul aestei reacţii se eliberează o cantitate mare de histamină, care produce tumefacţia mucoasei nazale, totodată creşte secreţia de mucus la nivelul mucoasei nazale, în sinusurile maxilare şi la nivelul mucoasei oculare Boala prezintă de obicei o incidenţă familială crescută (sunt afectaţi mai mulţi membri de familie). 20% a copiilor şi 15-30% dintre adulţi sunt afectaţi de boală. Unele studii estimează că 75% dintre copiii suferinzi de astm bronşic, suferă totodată şi de rinită alergică. În funcţie de factorul alergen şi de tabloul clinic, se deosebesc două tipuri fundamentale de rinită alergică: -Rinita alergică sezonală (febra de fân sezonală) şi -Rinita alergică perenială. Tipul cel mai frecvent al alergiei este febra de fân sau polinoza. Febra de fân este o reacţie alergică specifică imediată, care afectează mucoasa nazală în sezonul corespunzător.

Istoricul bolii este tipic, mai ales în cazul rinitei alergice sezonale. Simptomele apar odată cu apariţia alergenului (a anumiţilor poleni). Semnul caracteristic este apariţia pruritului nazal (mâncărimea nasului), iar respiraţia devine dificilă, până la complecta înfundare a nasului. Apare strănutul compulsiv, cu accese repetate de strănut. În cele mai multe cazuri se observă o secreţie nazală apoasă. Poate să apară desemenea scăderea, sau absenţa completă, intermitentă a simţului olfactiv. Într-o parte a cazurilor – din cauza lezării epiteliului olfactiv – cazul poate fi complicat cu dispariţia definitivă a simţului pentru miros. Alergia poate fi însoţită de inflamaţia conjunctivei. Bolnavul îşi simte capul greu, înfundat, cu o senzaţie neplăcută de plenitudine. Poate să apară o senzaţie generală “de bolă”, însoţită de febră tranzitorie, şi de scăderea apetitului. Diferitele tulburări neurovegetative pot fi deasemenea prezente. În unele cazuri mai grave poate să apară chiar incapacitatea bolnavului pentru muncă. Suprainfecţia bacteriană poate să apară deasemenea în anumite cazuri, producând complicaţii, ale căror simptomatologii li se asociază simptomelor de bază. Evoluţia bolii: Rinita alergică este produsă de alergenii inspiraţi pe căile respiratorii. Contactul cu alergenii – la persoanele odată sensibilizate – induce la nivelul mucosei nazale şi a sinusurilor paranazale o reacţie alergică imediată (de tip I.), mediată de către imunoglobuline, în special de Ig. E. Astfel, la nivelul organelor “de şoc” (mucoasa nazală, conjunctivele, şi alte mucoase) va avea loc o reacţie inflamatorie rapidă. În cursul acestei reacţii rapide, – datorită efectului alergenilor din ţesuturi – din peretele vascular şi din unele elemente figurative ale sângelui se eliberează histamine şi substanţe cu efect histaminic, care vor produce inflamaţia.

Aceste substanţe produc dilataţie vasculară, hiperemie, tumefacţie şi extravazarea lichidelor din vasele sanguine spre interstiţiu. Din această cauză nasul se înfundă, curge şi apare senzaţia de mâncărime. Reacţia alergică sezonală este produsă de poleni (calendarul polenilor). Particulele de polen (cu un diametru de 15-30 micrometri) sunt de fapt spermatozoizi minusculi, necesari pentru reproducerea plantelor. Cele mai multe acuze, bineânţeles, sunt produse de către plantele la care procesul de reproducere are loc prin intermediul vântului, iar apariţia acestor acuze este sezonală. Un număr mic, de 15-20 de particule de polen pe metri cub de aer, sunt în stare să inducă reacţia alergică. Florile colorate, minunate, care se însămânţează cu ajutorul insectelor, produc în cele mai puţine cazuri alergii. În Ungaria alergenul cel mai activ este planta denumită “floarea pârloagelor” sau “iarba pustei” (Artemisia elatior sau ambrosiifolia). Ea provine de pe câmpiile mari ale Statelor Unite, de unde a fost importată la începutul anilor 1900, odată cu transporturile de cereale infectate. În ţara noastră, în prima perioadă a apărut numai pe teritorii circumscrise, dar până la urmă s-a răspândit şi se găseşte pe tot teritoriul ţării. Această buruiana înfloreşte în iulie, iar concentraţia de polen al aerului este maxim la sfârşitul lunii iulie şi în luna august, în funcţie de condiţiile vremii. Polenul, datorită mărimii lui, se depune la nivelul căilor respiratorii superioare, la nivelul mucoasei nazale şi oculare, şi produce reacţii alergice. Iarba pustei şi alergia produsă de această plantă este aproape necunoscută în ţările Europei Occidentale. Se presupune că în aceste ţări – din cauza zilelor de sfârşit de vară mai puţin calde – planta nu reuşeşte să se maturizeze, totodată şi teritoriile necultivate sunt mai puţine. Pelinul negru (Artemisia vulgaris) este o plantă aproape la fel de răspândită ca şi floarea pârloagelor, şi este deasemenea un alergen puternic.

Timpul înfloririi este identic cu cel al florii pârloagelor. Se observă foarte frecvent o alergie dublă, încrucişată, la ambele din cele două plante. Polenul de mesteacăn (Betula verrucosa) este deasemenea un important alergen. Polenii unor ierburi de primăvară sau de vară se numără şi ei printre alergenii principali. Din această categorie fac parte pătlagina (Plantago), iarba de Patagonia sau firuţa (Poa), deasemenea zâzania (Lolium), precum şi pirul târâtor (Agropyron). Iarba şi ceilalţi poleni de plante produc cel mai frecvent rinite alergice; alergiile induse de praful de casă, de gândacii de bucătărie, de părul de pisică sau de părul de câine produc astm bronho-pulmonar, iar sensibilizarea la polenul de floarea pârloagelor poate să producă atât febra fânului, cât şi astmul. Reacţia alergică perenială: Este produsă indiferent de anotimp, de alergeni inhalaţi, cum ar fi diferitele tipuri de mucegai, părul de animale, praful de casă, acarienii; dar poate fi produsă şi de alergenii din alimente, cum ar fi peştele, căpşunii, nucile, ouăle, laptele, făina; sau de alergeni ţinând de ocupaţie, ca Făina – în cazul brutarilor, păr, mătreaţă – în cazul frizerilor, la fel şi o serie de alergeni bacterieni sau parazitari pot intra în discuţie. Altă cauză etiologică O altă cauză a declanşării reacţiei alergice este hiperacidifierea organismului. Substanţele toxice, care sunt produse în corpul hiperacidifiat, contribuie în mare măsură la fenomenele care poartă numele de: “simptomatologia alergiei”. Din cauza digestiei insuficiente, moleculele mai mari de proteine şi de aminoacizi rămân nedigerate, şi astfel nu se absorb. Ele vor fi tratate de către organism ca şi substanţe străine, iar răspunsul pe care organismul îl va da, va însemna pornirea reacţiei alergice. Echilibrarea digestiei, dezacidifierea organismului poate fi un pas important în combaterea alergiei. În cursul reacţiei alergice se eliberează histamină. La rândul ei, această histamină, stimulează în stomac celulele gastrice, care vor scinda sarea de bucătărie şi astfel se va produce bicarbonat de sodiu.

Dacă observaţi, că în organismul D-voastră apar unele semne de alergie, acestea denotă – cu mare probabilitate – că şi organismul D-voastră este pe cale să se acidifieze! Diagnostic: Diagnosticul se pune pe baza istoricului bolii, care este caracteristic. Laborator: La precizarea diagnosticului se folosesc metode de examinare a salivei şi examenele celulare, cum ar fi: Testul dermic intracutan, testul Prick, testele dermice epicutane. Testul de provocare a mucoasei nazale, sub control rinomanometric. Determinarea nivelului de anticorpi serici (determinarea IgE). Radio-allergo-sorbent-test (RAST). Examenul clinic local: Mucoasă albastră-violacee, palidă. În stadiile acute poate fi roşie aprinsă. Coanele apar tumefiate. Se observă o secreţie apoasă foarte abundentă. Diagnostic diferenţial: rinopatie vasomotorie, alte tipuri de rinite. Tratament: Este recomandat tratamentul etiologic: Hiposensibilizarea specifică (pe baza testului de alergeni), începută, pe cât posibil, înainte de începerea sezonului (în cazul febrei de fân: toamna) Tratamentul se repetă mai mulţi ani în şir. În plus, se recomandă: – Evitarea alergenului (în munţii înalţi) – Schimbarea meseriei (în caz de nevoie) – Şi administrarea locală sau generală de cromoglicat disodic (Intal), care împiedică eliberarea substanţelor H (histamina, serotonina) din mastocite. Tratamente simptomatice: medicamente antihistaminice, corticosteroizi (substanţe specific preparate pentru administrare locală) Este important de ştiut că picăturile nazale pe bază de corticosteroizi, care reduc edemul mucoasei nazale şi produc vasoconstricţie, au o serie de reacţii adverse, nedorite! În cazul în care apar polipi sau tumefacţii cronice ale mucoasei nazale, este necesară intervenţia chirurgicală. Tratamentul etiologic Pasul cel mai important în acest sens îl constituie dezacidifierea organismului printr-un regim alimentar alcalin şi prin complectarea alimentaţiei cu suplimente alimentare alcalinizante. Recomandăm folosirea suplimentelor alimentare preparate din substanţe de bază naturale, care înlocuiesc bazele pierdute din organism, totodată leagă surplusul de acizi. Preparatul cel mai important, recomandat de noi conţine amestecul unic al unui număr de 49 de specii de zarzavaturi, ierburi, frunze şi diferite cereale germinate, cultivate în bioculturi. Preparatul conţine un număr mai mare de 125 de vitamine naturale, minerale şi aminoacizi, ceea ce face posibilă absorbţia maximă a bazelor.

Energizează în mod deosebit, cu ajutorul lui sângele preia mai uşor oxigenul din apă. Este un catalizator de oxigen puternic, ajută la funcţionarea optimă a celulelor. Alcalinizează corpul şi sistează stările de hiperaciditate. Prafurile recomandate de noi se dizolvă în apă curată şi se consumă în cursul zilei. Dacă consumaţi produsul nostru, în câteva săptămâni (timp, care depinde şi de constituţie) puteţi obţine rezultate nemaipomenite în scăderea acidităţii, la fel şi în detoxifierea şi energizarea organismului.

De aceea natura trebuie iubita si ocrotita!